Sindicaliştii din MIPE solicită ajutorul Comisiei Europene în contextul propunerilor privind reducerea veniturilor

Sindicatul 'MIPE Normalitate' din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, luni, o adresă unor membri marcanţi ai Comisiei Europene prin care atrage atenţia asupra unor 'riscuri privind capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor europene în contextul promovării unor măsuri legislative de diminuare a remunerării personalului implicat', potrivit Agerpres, de la care precizăm următoarele.

Documentul este adresat vicepreşedinţilor executivi Roxana Mînzatu - Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire şi Raffaele Fitto - Coeziune şi Reforme, precum şi directorilor generali Celine Gauer - SG RECOVER şi Mario Nava - Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL).

Sindicatul solicită păstrarea nivelului actual al remunerării pentru personalul implicat în managementul şi controlul fondurilor europene şi implicit eliminarea din proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare a tuturor articolelor care vizează această categorie, precum şi crearea statutului şi familiei ocupaţionale distincte în cadrul viitoarei Legi a Salarizării, asumate de România ca jalon în PNRR, pentru recunoaşterea acestei categorii distincte de personal, a competenţelor, a rolului şi a contribuţiei sale la dezvoltarea economică şi socială a României.

'Ne aflăm într-un moment de maximă intensitate în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene în România: ultimul an de implementare efectivă a instrumentului MRR şi jumătatea actualei perioade de programare în ceea ce priveşte Politica de Coeziune. Suntem puşi în situaţia de a face cunoscută presiunea exercitată în prezent de măsurile arbitrare prevăzute în proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, aprobat de Guvernul României în 4 iulie 2025, asupra personalului implicat în sistemul de management şi control a fondurilor europene. De capacitatea administrativă adecvată depinde atât accelerarea implementării investiţiilor (în cazul Politicii de Coeziune), cât şi îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate (în cazul PNRR). În plus, fondurile europene asigură şi sustenabilitatea bugetară, întrucât, subliniem, acestea au constituit elementul central pe care s-a bazat construcţia fiecărei execuţii bugetare în România, de la momentul aderării la UE', se scrie în documentul transmis de Sindicatul 'MIPE Normalitate'.

Acesta reaminteşte că, în anul 2009, în contextul crizei economice şi financiare, Comisia Europeană a agreat susţinerea din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2007-2013 a creşterii salariale acordate personalului din cadrul sistemului de coordonare, gestionare şi control al Instrumentelor Structurale în baza Legii nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului, demers care a contribuit la menţinerea acordării majorării salariale pe fondul crizei economice, situaţie similară cu cea din prezent.

Mai mult, pe parcursul anului 2014, Ministerul Fondurilor Europene a negociat cu Comisia Europeană posibilitatea rambursării în integralitate a salariilor pentru personalul din sistemul de coordonare, gestionare şi control al Instrumentelor Structurale din POAT 2007-2013, coroborat cu uniformizarea nivelului de salarizare pentru toate autorităţile de management şi organismele intermediare, astfel încât să se asigure o capacitate administrativă corespunzătoare pentru gestionarea acestor fonduri.

Măsura sprijinirii sistemului de gestiune a fondurilor europene a fost continuată în următoarele perioade de programare, arată organizaţia sindicală. Astfel, raportul de evaluare privind implementarea Programului Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020, realizat în 2023, scoate în evidenţă faptul că prin rambursarea costurilor salariale din asistenţă tehnică s-a contribuit la îmbunătăţirea stabilităţii angajaţilor şi la creşterea performanţelor individuale. Datorită unui nivel adecvat de salarizare a fost diminuată migrarea resursei umane, fenomen care a afectat grav funcţionarea sistemului de gestionare a fondurilor europene în perioada de programare 2007-2013.

Potrivit liderilor sindicali, legislaţia naţională (Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare) a creat inechităţi salariale semnificative, salariul de bază fiind situat la un nivel inferior faţă de cel al personalului din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice centrale care nu gestionează fonduri europene.

Sindicatul 'MIPE Normalitate' mai arată că, în acest context legislativ defavorabil, Guvernele României au recunoscut succesiv punctele slabe privind capacitatea administrativă, inclusiv prin asumarea în negocierile cu CE a Foii de parcurs la nivel naţional pentru consolidarea capacităţii administrative în perioada de programare 2021-2027. Astfel, prima măsură asumată în cadrul documentului strategic menţionat se referă în mod prioritar la 'asigurarea resurselor umane suficiente şi competente' prin 'asigurarea unui sistem de salarizare atractiv pentru a menţine personalul cu experienţă şi expertiză din structurile sistemului de management şi control al fondurilor europene (SMC).'

În plus, susţine sindicatul, asigurarea resurselor necesare, astfel cum acestea au fost agreate prin sistemul de management şi control al fiecărui program finanţat din fonduri europene rămâne un imperativ, întrucât orice modificări la nivelul capacităţii administrative ar afecta eficienţa şi eficacitatea activităţii, ulterior fiind necesară o reevaluare a sistemului pentru a se evita un eventual risc în implementarea proiectelor.

Sindicatul 'MIPE Normalitate' precizează că, prin pachetul de măsuri promovat de către Guvern, se prevede o ajustare semnificativă a veniturilor funcţionarilor publici care gestionează fonduri europene, respectiv: diminuarea sporului de condiţii vătămătoare (adoptată prin OUG nr. 36/2025), reducerea majorării salariale de 50%, cuprinsă în salariul de bază şi cea a cuantumului stimulentelor.

'Pe lângă aspectul penalizator al unei categorii de funcţionari care contribuie, de peste 20 de ani, prin activitatea lor specifică, complexă, la dezvoltarea economică a României, măsurile preconizate de către Guvern afectează în mod drastic securitatea financiară a acestora, cu consecinţe negative atât asupra calităţii vieţii, cât şi a muncii prestate, crescând riscul de migrare a personalului, concomitent cu scăderea gradului de absorbţie şi a impactului fondurilor europene, domeniu declarat ca unul vital de toate forţele politice', se mai scrie în adresă.

De asemenea, din cauza caracterului discreţionar şi permanent al reducerilor de venituri adresate unei singure categorii de funcţionari publici, cei implicaţi în gestionarea fondurilor europene, impactul riscă să fie unul negativ inclusiv la nivelul propriei percepţii a funcţionarilor, a opiniei publice, a beneficiarilor şi a altor categorii de funcţionari, consecinţele posibile şi probabile fiind: scăderea încrederii, a nivelului de atractivitate a domeniului gestionării fondurilor europene, a prestigiului pe care această categorie de funcţionari îl are încă datorită rezultatelor obţinute.

Conform sindicaliştilor, ajustările semnificative prevăzute prin modificările propuse de către Guvern ar putea conduce, prin efectele induse, la reevaluarea criteriilor cheie privind capacitatea sistemului de management şi control de către Comisia Europeană şi, în cazul constatării unor deficienţe privind funcţionarea efectivă a acestora, ar putea avea ca efect suspendarea plăţilor.

În acest context, Sindicatul din MIPE solicită sprijinul Comisiei Europene pentru a sublinia situaţia de o deosebită gravitate ce ar decurge urmare diminuării drepturilor salariale ale personalului implicat în gestionarea fondurilor europene. 'Astfel, prin adoptarea proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care afectează resursa umană şi capacitatea administrativă a tuturor actorilor implicaţi în domeniu, există un risc major de a se obţine un rezultat contrar obiectivului declarat, cu impact negativ asupra angajamentelor asumate de către Guvernul României, în mod deosebit, cele privind reducerea deficitului bugetar', se mai arată în adresa către Comisia Europeană.

Potrivit unui anunţ separat al Blocului Naţional Sindical, în perioada 14-15 iulie, când reprezentanţii Comisiei Europene vor veni la Bucureşti, toţi membrii Sindicatului MIPE Normalitate, afiliat BNS, vor protesta la Bucureşti.

De altfel, angajaţii MIPE au protestat, săptămâna trecută, în holul ministerului şi, ulterior, în Piaţa Victoriei, faţă de măsurile de austeritate anunţate de Guvern, care înjumătăţesc veniturile specialiştilor din instituţie.

Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de lege privind măsuri fiscal-bugetare care prevede, printre altele, limitarea, de la până la 50%, la până la 35%, a majorării salariale acordate personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Proiectul va fi asumat, luni, în Parlament de către Guvernul Bolojan.

Înapoi la articolul principal